BOBOTEAZA 2018. Tradiţii şi obiceiuri de Botezul Domnului. NU face asta pe 6 ianuarie, dacă vrei să îţi meargă bine tot anul. Fii atent, că se fac farmece!

BOBOTEAZA 2018. Tradiţii şi obiceiuri de Botezul Domnului, 6 ianuarie. O vorbă din bătrâni spune: „câte bordeie, atâtea obiceie”. Astfel, pornid de la această expresie veche de sute de ani, în România anului 2018 s-au păstrat o mulţime de tradiţii şi obiceiuri în funcţie de regiunile ţării.

BOBOTEAZA 2018. Tradiţii şi obiceiuri de Botezul Domnului, 6 ianuarie. „În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ţine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare.”, a scris pe Facebook părintele Anghel Păunescu.

BOBOTEAZA 2018. Acestea sunt câteva dintre tradiţiile şi obiceiurile din ziua în care este sărbătorit Botezul Domnului:

1. În ajunul Bobotezei, în case se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Iar sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al mesei se pune câte un bulgăre de sare. Pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac, potrivit tvhappy.ro. Bucatele de pe masă pot fi consumate abia apoi după ce soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. Se spune că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

2. În noaptea de Bobotează, fete nemăritate îşi visează ursitul. Pentru asta, ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, iar sub pernă pun o rămurică de busuioc.

3. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

4. Tradiţia spune că de Bobotează nu se spală rufe, nu se face curăţenie, iar apa sfinţită luată acum are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată.

5.  Se crede că în această zi este bine să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu pentru noroc şi prosperitate.

6.  În această zi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.

7. De asemenea, în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic că împrumut.

8. Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adaugă în hrana animalelor pentru „a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care a venit cu „Iordanul”.

9. Şi în ajunul Bobotezei, dar şi de această sărbătoare sunt interzise certurile în casă, pentru că se crede că oricine se ceartă sau este certat se va îmbolnăvi pe parcursul anului.

BOBOTEAZA 2018. Tradiţii şi obiceiuri de Botezul Domnului, 6 ianuarie. La Bobotează, credincioşii vin la biserică şi aduc câte o găleată cu apă luată din râu, pentru a fi sfinţită (molitva). La găleată se leagă busuioc, pentru proprietăţile sale fecundatoare, fertilizante şi pentru a alunga duhurile rele, dar şi firicele de lână, care semnifică puritatea dar şi prosperitatea, bogăţia. De la biserică, credincioşii merg la râu, unde se încheie slujba de sfinţire a apei – aghiazma. Acum, se obişnuieşte ca fetele să rupă firicele de busuioc de la steagul mare, adus de la biserică. Acestea se pun în apă, pentru a-l păstra tot anul, în credinţa că vor avea noroc în dragoste. Pe ascuns, acest lucru este practicat şi de unele femei căsătorite, spune prof. Gheorghe Ţunea.